Pariu că asta nu o ştiaţi!

M-am jucat puţin. Să aşteptaţi să se încarce complet.

Frică?

Toţi avem ceva de care ne temem, ceva din cauza căruia nu mai putem să adormim; chiar şi cel mai curajos om are, probabil, ceva de care se teme. Fie că e vorba de gândaci, insecte, întuneric, filme de groază, oameni, câini, pisici, sau chiar de unele lucruri care nu există, exemplu: extratereştrii, Dracula, dinozauri, toţi ne temem de ceva. Dacă stăm să ne analizăm... suntem nişte fricoşi.

Exact, Curaj e mai curajos decât noi(uneori).

Ca o curiozitate aşa, voi de ce vă temeţi cel mai mult?
Dacă vă zic ce vieţuitoare care omoară cei mai mulţi oameni anual...nu o să mai dormiţi liniştiţi la noapte. Dar vă zic: ŢÂNŢARUL. De acuma, toată lumea cu plase de ţânţari la geam că nu se mai poate aşa.
Mie de ţânţari nu imi e frică, în schimb îmi e frică de întuneric, ape foarte mari, înălţime, pietoni şi tirişti; ma înspaimântă oamenii aştia. Unii sunt inconştienţi...rău de tot.

Eu vă las sa vânaţi ţânţarii în linişte şi vă impulsionez cu o melodie:


Asculta mai multe audio Muzica

Românii şi cuvintele lor.

Desigur că aţi observat şi voi că există anumite cuvinte ce nu pot fi traduse. Românii dau dovadă de un spirit unic, inventând de- a lungul timpului o grămadă de cuvinte doar pentru ei, al cărui conţinut nu poate fi înţeles decât de filozofia şi mentalitatea noastră, ce ne fac şi mai speciali.

De exemplu:


I-aţi auzit vreodată pe englezi plângându-se ca îi trage curentul? Sau pe francezi ajungând la doctor şi spunând: Ah, doctore, nu mai pot de şale că m-a tras curentul. Acesta este doar un musafir nepoftit de care trebuie să scăpăm cât mai repede. Cum i-aţi spune în engleză, breeze, no way. Cam departe. Draft? Nici măcar. Nu atinge sensul malefic al intrusului.

Mărţişorul. Ştiţi cum în tradiţia românească e un simbol..al primăverii şi al iernii, de fapt, al momentului în care cele două anotimpuri se împletesc. Probabil ca englezul l-ar vedea un trinket, adică fleac, podoabă, în sensul acesta. N-ar reuşi ei nici într-o mie de ani să găsească un cuvânt care să cuprindă sensul complet.


Şi uitaţi cât spirit practic şi câtă inteligenţă din strămoşi. Dacă cineva duce lipsă de echilibru psihic, românul îi spune simplu că îi lipseşte o doagă. Adică întregul( fie el şi un butoi), fără o piesă, nu merge. N-are sens. Acum, vă imaginaţi un german, urland la altul "Du hast nicht eine Daube." ..sau mă rog..în limba lor, s-ar înţelege doar ca respectivului îi lipseşte o piesă de la construcţie şi este avertizat. V-am spus ca românii sunt tari.


Conform sondajelor, cuvântul preferat al englezilor e Mother , iar al germanilor.... Nu o să ghiciţi niciodată . E HABSELIGKEITEN, care după căutările mele înseamnă.. boarfe. Yuck! Ce poate fi mai urât ..Şi uite aşa, am ajuns şi la ultimul, nu cel din urmă, dar în acelaşi timp, după părerea mea cel mai frumos cuvânt românesc. Dor. E recunoscut drept un cuvânt intraductibil. Şi ca să închei în aceeaşi notă:



Prin formaţia sa, "dor" are în el ceva de prototip: este o alcătuire nealcătuită, un întreg fără părţi, ca multe alte cuvinte româneşti cu înţeles adânc şi specific. Reprezintă o contopire şi nu o compunere. S-a contopit în el durerea, de unde vine cuvântul, cu plăcerea, crescută din durere, nici nu pricepi bine cum. ( C. Noica, în Creaţie şi frumos în rostirea românească)

Ce poate face Lady Gaga

Atenţie, final apoteotic!

Dragi copii, azi inovam o şcoală de pe Marte.

Şcoala noastră se numeşte "LaGalaxiahovari"şi a obţinut fonduri marţiene de reabilitare. M-am gândit să facem un top cu idei de investiţii , întrucât una din idei , pe care am auzit-o de la mai multe persoane şi am vazut-o în mai multe ziare e că se vor face şi lifturi.
Aşadar, postul e deschis la propuneri.

1. Din categoria " pentru elevi"
- Ar fi bună o cantină .( cu mâncare gratis,evident).
- Ce ziceţi de nişte fotolii, în loc de scaune?. Super comfort.
- Aaa, dar de nişte caşti din astea.. cum avea tatăl lui Dexter când se uita la televizor? Cu sticla şi pai? De-astea zic:



Vă daţi seama ce ar însemna pentru pregatiţii profesori sa îi vadă pe cei 30 şi ceva de extratereştrii sorbind nepăsători în timpul orelor?.Nuu, asta o tăiem de pe listă. Să nu uitam de" circumvoluţiunea pentru gust".
- Ce ar fi o piscină?:)). Hai mă, nici chiar. Suntem pe Marte şi nu avem apă.
- Saună? masaj? După orele de chimie.
- Saltele de mătase în sală( asta nu ştiu pe unde am auzit-o).
- Ore de 45 de minute. Nici nu trebuie bani pentru asta.
-Excursii gratis..
- Mai multe săli 19:)) . Să nu se mai bată lumea pe ele.
Şi urmeaaazăăă categoriaaa " pentru profesori":
- Cu siguranţa o tablă de dimensiunile astea , ar fi excelentă: Mai multe lucruri de scris, mai multe lecţii, mai multe cunoştinţe.. mai puţin pentru cei cu frică de înălţime:

- Mai multe săli 19.
- Saună şi masaj. Separat!.:)) După ore cu " măgari derbedei".
- Nişte elevi roboţei.
- Cursuri de karate.
- aparatură NASA.

acest post e un pamflet, si trebuie tratat ca atare.of. Până data viitoare nu uitaţi să:

Gabi's driver

După cum v-am spus ieri...astazi mi-am cumpărat maşină. Vă zic doar că e roşie şi dacă are cineva vreun sfat despre maşini sau vreo ofertă, să nu-mi mai zică; nu de alta dar poate e ceva mai bun şi mă oftic. În concluzie Găbitzu meu are acum, nu numai şofer, ci şofer cu maşină.

Revenit din vacanţă!

Dacă lipsim de pe blog, lipsim împreuna.Deci, când revenim, obligatoriu trebuie să scriu şi eu. Vă zic...sunt bine. Am lipsit ceva vreme, dar în perioada asta am avut nişte premiere, să le zic aşa. Cea mai importantă, am condus. Chiar dacă am condus o maşină cât mine de bătrână, m-am descurcat(zic eu). Deşi ne-am rugat de ea o zi să pornească, să ţină frânele, să meargă semnalizările, bunicuţa tot ne-a dus în siguranţă până la ţară. Am mers cam 100 de km. Pe toate felurile de drumuri, pe ploaie, ziua şi noaptea, am condus chiar şi două tipuri de maşini. Pot spune că sunt un prieten foarte bun de-al şoferilor.
Acum bunicuţa este cu cealaltă bunicuţă la ţară şi sper ca zilele astea să cumpărăm una mai tânară. Are cineva vreun sfat? Oricum, vă anunţ ce maşină am cumpărat, sper doar să cumpăr.


Dar vine bac-ul, ne punem pe învăţat că nu se mai poate. Matematica, româna, biologia...mă aşteaptă de mâine. Uraţi-mi BAFTĂ.

P.S. mami e cel mai mare fan al meu ca şofer.

Hristos a Inviat!

Ce linişte e în aceste zile...Parcă toate şi toţi se opresc din fuga nebună după orice şi se adună (nu neapărat în jurul mesei )ci..doar împreună, prietenii îşi amintesc unii de ceilalţi, familile se întregesc şi pentru câteva ore reuşesc să trăiască toţi într-o armonie plăcută. Ei şi tradiţia. Sunt ei însuşi. Reuşesc să uite de interese şi nevoi, rămân doar ei şi liniştea oferită de prezenţa celor dragi. Sentimentul de "acasă" e bun. Nu zic linişte în sensul de tăcere , ci vorbesc de acea senzaţie de mulţumire atunci când ştii că eşti ocrotit. Fără îndoială, divinitatea are de-a face cu asta. (şi simt că postul ăsta deja a început să fie sentimental..)
O să ziceţi.. da da şi se îmbată şi pică sub masă şi.. ajung la spital loviţi de indigestie. Asta n-ar fi aşa o tragedie sau cine ştie ce ştire sau noutate, să nu uităm cum sunt unii români, aştia care mănâncă de leşină, dacă au trebuie să şi termine. Nu e ăsta subiectul. Paştele e un eveniment sacru, cea mai importantă sărbătoare a creştinataţii. Eu chiar cred că în aceste zile, lumea devine mai bună!

Când eram mică, " acasă " era la bunici. Primăverile erau primăveri. Soare şi frig dimineaţa, iar în casă căldură. Natura zâmbea. Şi oamenii zâmbeau. Când se îndreptau spre biserică, când se întorceau, uneori fară motiv, o făceau din tot sufletul. Bunica mea face cele mai bune gogoşi, iar cealaltă cei mai buni cozonaci. Sunt sigură de asta, n-am gustat cozonaci mai buni.

Deci, sărbătoriţi Învierea Domnului acasă, cu cei dragi.
Nu prin cluburi:)).

Asculta mai multe audio Muzica

Şi iată-ne înapoi.

A trecut ceva timp de cand n-am mai scris aici. Mai exact, ultima postare a fost pe 17 martie. Bineînţeles ca am şi nişte scuze la mine, sau:" Existăă o explicaţie!". Aşadar, am avut foarte multe de facut în aceste săptămâni -ore puţine de somn şi un program solicitant, numai timpul şi inspiraţia nu ştiu pe unde au umblat.
Dar, cum se întâmplă şi lucruri bune " o venit şi vacanţa". În sfârşit, urmează o săptămână de pierdut.. degeaba. Sau n-ar trebui sa fie aşa,! ..cu toţii ştim , nimeni nu aplică.

Şi sunt cam multe chestii pe care ar trebui sa le duc la capăt vacanţa asta. Unul dintre ele, sa mă (ne) reapuc(ăm) de blog.


În caz că vă era dor de noi (:">):